Academia Universității Cluj a fost gazda scouterului care i-a descoperit pe unii dintre cei mai mari jucători din lume. Acesta a venit la Cluj pentru a analiza modul în care se desfășoară activitatea la centrul de copii și juniori de la ”U”.
Nene Reis lucrează de peste 30 de ani ca specialist în domeniul scouting-ului și a analizei de jucători.
Scouterul portughez a lucrat cu echipe precum Paris Saint Germain, Red Bull Salzburg, Inter Milano, FC Porto și Leicester City în anul în care a câștigat Premier League. De asemenea, a descoperit jucători de top din fotbalul mondial, câteva nume fiind Radamel Falcao, Antoine Griezmann, Ruben Nevez, Joao Felix sau Alfonso Davies.
Într-un interviu acordat pentru U Cluj TV, Nene Reis ne-a împărtășit câteva impresii despre modul în care se lucrează în Academia ”U” și ne-a vorbit despre rolul scouting-ului în fotbal.
Primele impresii despre academie
Ei bine, cred că avem jucători buni, dar nivelul antrenamentelor nu este chiar cel mai bun. Trebuie să îmbunătățim lucruri precum terenurile de joc, care nu sunt bune pentru tehnica jucătorilor.
De asemenea, vestiarele trebuie refăcute, însă în general avem antrenori buni, avem jucători buni, deci avem potențial pentru a crește.
Avem nevoie de o strategie a clubului, pentru că modelul trebuie transferat de la prima echipă până la nivel de copii.
Despre talentele din academia ”U”
Am văzut un jucător la juniorii U16, cred că a și jucat la naționala României chiar recent. Am mai văzut un jucător la echipa U17, cred că numele lui era Bratu.
Talentul nu se vede la juniori. Talentul se vede la finalul procesului, când ești în prima echipă.
Dacă nu muncești mult, dacă nu îți îmbunătățești performanțele, nu ai talent, pentru că talentul nu este doar tehnică. Când vorbim vorbim despre fotbal, trebuie să asociem fotbalul cu neuroștiință.
Dacă nu ai creier, nu poți juca fotbal. Într-adevăr joci cu picioarele, dar acest sport este doar despre creier.
Fotbalul din România din perspectiva unui descoperitor de talente
Nu știu foarte bine nivelul ligii din România, pentru că am lucrat mai mult cu ligile din top 5 ale Europei. Pentru mine campionatul din România seamănă cu cele din Portugalia, dar nu știu foarte bine nivelul.
Cred că există loc pentru a crește din punct de vedere al fotbalului, deoarece am văzut aici ceva ce avem și în Portugalia. Am văzut copii jucând fotbal pe stradă. Acesta este un element important, e ca un instrument important dintr-o orchestră. Dacă vezi fotbalul precum o orchestră, îți dai seama că ai nevoie de diversitate.
Cheia pentru un club sănătos
În acest moment, cel mai important pentru un club este să aibă o strategie cu niște puncte esențiale.
Un club trebuie să aibă un departament de scouting, un departament financiar și un departament sportiv, cu directori, manageri și resurse umane, însă și departamentul medical este foarte important, pentru că performanțele sunt legate de știință. Uneori, copiii nu aleargă corect, iar dacă vrei să îmbunătățești asta, să crească viteza sau ca tehnică de exemplu, trebuie să ai persoane profesioniste în domeniul lor de activitate. Cred că asta este cel mai important acum. Fără strategie nu evoluăm.
Bine, putem câștiga liga secundă sau chiar prima ligă, chiar dacă asta e mai greu, dar nivelul trebuie să crească de la bază. Unele lucruri sunt diferite aici.
Un antrenor poate își dorește cinci jucători, iar președintele plătește. Problema apare când pierzi câteva meciuri, iar antrenorul pleacă și pleacă și jucătorii, iar apoi cumperi jucători noi pentru un antrenor nou.
E vorba despre bani. Cred că e mai bine să avem o strategie pliată pe cultul din jurul clubului, iar apoi avem un profil de jucător și un profil de antrenor. Poate veni un antrenor, însă acesta trebuie să adopte modelul specific al Universității Cluj, cu jucători care se pliază pe profilul echipei.
Poate lucrează aici un an antrenorul, însă rămâne o echipă care se pliază pe ce își dorește clubul. Strategia este cea mai importantă în fotbal în prezent.
Despre jucătorii descoperiți
Pe fiul lui Hagi, pe Ianis Hagi l-am analizat pe parcursul unui an însă nu se potrivea în contextul acelui club.
E un jucător bun, dar când alegi un jucător, alegi un jucător pentru un anumit club, pentru un anumit context.
Pentru ca oamenii să înțeleagă, îi poți alege poate pe Kante, Pogba, Busquets, care sunt jucători de top, cei mai buni, dar trebuie să știu foarte bine ce jucător vrea clubul. El trebuie să se potrivească pe stilul clubului.
Pe parcursul vieții am văzut talente de top, precum Alfonso Davies, pe care l-am analizat pentru Bayern. El ar fi cam ultimul jucător de top pe care l-am descoperit. Însă au mai fost și alții precum Hulk, Falcao, Griezmann, Ruben Nevez, Joao Felix, jucătorul meu, însă și mulți alți jucători.
Explicația pentru jucătorii români care nu fac față în campionatele mari
Pentru că aici nu există intensitate în joc, e diferită. Nivelul jocului în România nu este atât de ridicat.
Un alt lucru important este agresivitatea în joc a fotbalistului. Jucătorii români trebuie să lucreze mai mult la asta. Apoi, cred că dacă mergi în altă țară trebuie să fii pregătit mental pentru asta. Poate în România jucătorul este cel mai bun, dar în alt club și în altă țară e mai greu.
Atunci când se întoarce nu este tocmai bine pentru jucător, dar cred că în viitor va crește nivelul și aici. E nevoie de internship-uri cu alte academii din alte țări.
Există o lume acolo, România nu este toată lumea. Trebuie să fii deschis la ce se întâmplă în alte țări, să joci cu echipe din alte țări.
Despre importanța mentalului
E foarte importantă partea psihologică pentru un jucător. Pentru tine, pentru mine, pentru oricine care dorește să devină fotbalist, 30% trebuie să fie tehnică și talent, dar restul procentelor sunt despre creier și partea mentală. Creierul este totul în fotbal, pentru că nu joci singur. Sunt 22 de jucători, deci e la fel ca șahul. Trebuie să faci mutări bune.
Rolul părintelui în creșterea unui viitor fotbalist
Am vorbit despre asta cu unii oameni și cu antrenorii.Eu le-am zis că părinții nu sunt o problemă, ei sunt o soluție.
Dacă nu ai părinte nu ai copil, dacă nu ai copii nu ai echipă, dacă nu ai echipă nu ai antrenor, dacă nu ai antrenor nu ai club, dacă nu ai un club tu nu ai un job. Deci ei nu sunt o problemă. Ei sunt o soluție Da, unii părinți doresc ce e mai bun pentru copii, dar atitudinea nu e cea mai bună. Doresc să joace ca pe playstation, dar copiii nu sunt așa.
Creștem în mod diferit, poate tu crești mai repede decât mine, dar care e problema? Nu suntem cu toții la fel. Părinții trebuie să își educe copiii acasă sau cu școala. Când vine vorba de fotbal, pentru mine e important să nu existe părinți la antrenamente. La competiții e ok, însă la antrenamente nu trebuie să existe părinți. Părinții nu merg să stea la școală cu copiii în clasă. Trebuie să fie doar antrenorul împreună cu copiii la antrenament.Asta poate fi implementată în etica clubului.
La începutul sezonului trebuie organizată o întâlnire cu părinții, în care este prezentată etica clubului.
Părinții trebuie să facă anumite lucruri, dacă nu copilul nu va mai juca pentru clubul nostru.
Fotbalul, o activitate care trebuie făcută din plăcere la nivel juvenil
Am fost la antrenament și am văzut copii care nu zâmbesc. Asta nu e posibil. Câteodată și antrenorul dorește să câștige. În fotbalul juvenil trebuie să ai respect pentru jucător.
Poate că din 2000 de jucători, unul ajunge fotbalist profesionist, deci trebuie să respecți procesul de dezvoltare a jucătorului. Dacă câștigi e bine. Ok, toată lumea vrea să câștige, dar marii jucători sau o bună parte din ei nu câștigă nimic la nivel de juniori, pentru că e un proces.
Când pierzi, nu pierzi totul, e doar un joc, nu o viață. Pentru mine e mai important ca antrenorul să nu dorească să câștige orice ar fi. Trebuie să respecte procesul. Un exemplu pentru a înțelege mai bine.
Ai 11 copii care joacă în echipă, iar 5, 6 jucători sunt foarte buni, iar alții sunt la un nivel mai jos și pot fi schimbați cu alții. În fotbalul juvenil, toți copiii trebuie să aibă o șansă să joace.
Dacă ai jucători talentați și joacă ei foarte mult, se face o diferență foarte mare, dacă fiecare primește o șansă, ceilalți copii pot crește. Apoi, unul din acei copii poate reprezenta viitorul clubului. Să știi că Joao Felix atunci când era copil nu juca. Era tot timpul pe bancă. Acum joacă. Așa e fotbalul. E vorba de multă răbdare.
Interviul integral poate fi urmărit în format video aici
;)
